Vroiam ca azi sa scriu ceva frumos, sa scriu pozitiv, sa va dau energie pentru o saptamana intreaga. Voriam sa va scriu despre vise, despre oameni destepti si povesti de succes.
O prietena ma intreba de ce tot critic, de ce imi pasa, de ce scriu mai ales ca blogul nu are nicio putere “executiva”. Scriu pentru ca imi pasa, scriu din acelasi motiv pt care merg la vot, pentru care am timp sa imi doresc. M-am saturat de oameni care vorbesc cu gura inchisa si ziaristi cu ochelari de cal.
Vroiam … apoi am gasit pe mai toate fluxurile de stiri urmatoarele titluri :
Ce pot sa mai zic ? In loc sa apreciem faptul ca a fost nominalizat si ca a fost in carti pentru castigarea trofeului noi suntem “orgoliosi” ca am pierdut. “A pierde” nu isi are locul aici.
Asa suntem noi, ne creem idoli, ii ultramediatizam, ne mandrim cu ei, iar la cea mai mica intamplare il luat si ii calcam in picioare, maturam tribunele stationului precum a facut Gigi cu HAGI ? Ii fugarim sa traisca peste hotare ? Sa fie mai apreciati in Strainatate decat in Romania ?
Ne plac povestile de succes, dar si mai mult ne bucuram cand ceva merge rau( “Se poate si la care mai mari”).
Diana comenta astazi un articol si spunea ca “traim ieftin, gandim ieftin” si tin sa ii dau dreptate.
Te-ai intrebat vreodata de ce 90% din oamenii care vad un film sau citesc o carte tin cu personajul negativ ? De ce ne place cand cineva e la pamant si sarim cu picioarele toti ? De ce ne refulam in esecurile altora si nu ne bucuram de propriile succese?
De ce ne distrugem idolii ?
Simplu, pentru ca ne place!






