Este aşteptat de multă vreme, de către o grămadă de persoane interesate de politica românească! A mai trecut prin votul parlamentului! A fost foarte mediatizat! Da!, da!, da!, este chiar Votul Uninominal. Deşi mai toate partidele au fost de acord de la început cu acest tip de vot, paradoxal, proiectul nu a reuşit să treacă în plenul Camerelor reunite. Acum un alt proiect, aceleaşi reacţii. Toată lumea este de acord, mai puţin PRM’ul, care fie spus intre noi, a cam rămas in afara scenei politice în ultima vreme. Întrebarea este aceiaşi: Vom avea la următoarele alegeri uninominalul ori ba? Eu unul sunt de părere că de aceasta dată există condiţiile necesare şi suficiente. Dar Dumnezeu ştie ce ne rezervă viitorul.
În Cotidianul, apare un articol care explică pe scurt conţinutul proiectului ce va fi pus spre discuţie în următoarele zile:
Uninominalul va aduce sase parlamentari din diaspora
In aceasta seara, dupa dezbaterea motiunii de cenzura inaintate de PD, presedintii PNL, PSD si PD vor primi proiectul de lege privind alegerile parlamentare in baza votului uninominal. Textul legii a fost finalizat vineri dimineata de un grup de lucru compus din Mihai Voicu (PNL), Valentin Iliescu (PD), Victor Ponta (PSD), Dan Motreanu (PNL), in fapt, conducerea Comisiei parlamentare pentru elaborarea Codului electoral, si Cristian Pirvulescu (Pro Democratia). Experti din comisie au terminat ieri-seara de redactat documentul – forma in care se prezinta proiectul, inclusiv protocolul privind acordul politic pentru asumarea viitoarei legi. Presedintii PNL, PSD si PD urmeaza sa se intilneasca si, dupa semnarea protocolului, proiectul intra in procedurile parlamentare propriu-zise, prima Camera sesizata fiind Senatul.
Proiectul de lege este alcatuit in proportie de 90% pe scheletul propunerii legislative promovate de PNL in cooperare cu Asociatia Pro Democratia si are la baza votul uninominal cu compensare (mixt). Acesta este sistemul cel mai popular la ora actuala in Europa si consta in alegerea a jumatate din numarul parlamentarilor prin vot direct (similar alegerii primarilor), intr-un singur tur de scrutin, si a celeilalte jumatati prin redistribuirea mandatelor in functie de procentele globale obtinute de partide. Forma-
tiunile politice si candidatii independenti se vor bate pentru 290 de mandate de deputati si 124 de senatori. De asemenea, cele 18 minoritati nationale, altele decit cea maghiara, beneficiaza de facilitati pentru a obtine cite un mandat de deputat.
Proceduri tehnice. Teritoriul national se imparte in 42 de circumscriptii electorale – fiecare judet si municipiul Bucuresti acoperind cite o circumscriptie. In cadrul celor 42 de circumscriptii se infiinteaza, in functie de numarul locuitorilor din fiecare judet, 145 de colegii uninominale pentru Camera Deputatilor si 62 de colegii uninominale pentru Senat. Un colegiu uninominal nu poate acoperi zone din judete diferite.
Fiecare partid politic sau alianta politica poate desemna doar un singur candidat intr-un colegiu uninominal. In urma scrutinului, cistigatorii celor 145 de colegii pentru Camera si 62 pentru Senat primesc automat mandatul de parlamentar. Daca un colegiu este cistigat de candidatul unui partid care, la nivelul intregii tari, nu obtine cele 5 procente la cit este stabilit pragul electoral, cistigator este declarat candidatul clasat pe locul doi.
Repartizarea celorlalte mandate se face astfel: se calculeaza procentul la nivelul intregii tari obtinut de fiecare partid politic si se stabileste numarul de mandate la care are dreptul fiecare formatiune politica. La fiecare partid se scad mandatele obtinute in urma cistigarii colegiilor uninominale si restul de mandate la care au dreptul sint redistribuite in ordine, in functie de procentele obtinute. Practic, ceilalti 145 de candidati care vor deveni deputati si cei 60 care vor deveni senatori vor face parte dintre cei clasati de regula pe locurile doi sau trei in colegii. Daca un parlamentar demisioneaza sau decedeaza, pentru ocuparea mandatului se organizeaza alegeri anticipate in colegiul de care apartinea respectivul parlamentar.
Viitoarea lege contine unele prevederi care reprezinta o premiera pentru sistemul electoral romanesc. Romanii din diaspora vor avea patru deputati si doi senatori in Parlamentul de la Bucuresti. „Voturile din strainatate nu se mai varsa in contul candidatilor din Bucuresti. Practic, strainatatea, daca ma pot exprima asa, va reprezenta cea de-a 43-a circumscriptie electorala. Vor exista patru colegii pentru Camera si doua pentru Senat. Aici mai sint discutii privind delimitarea lor. Probabil Spania si Italia vor reprezenta un colegiu, SUA altul, este greu sa ma pronunt acum. Cert este ca vor fi patru deputati si doi senatori din diaspora in Parlamentul nostru“, ne-a declarat secretarul Comisiei pentru elaborarea Codului electoral, liberalul Dan Motreanu. De asemenea, turismul electoral dispare. Prin introducerea votului uninominal nu vor mai exista liste speciale pentru cetatenii aflati in alta localitate decit cea de domiciliu. „Acum va fi ca la primari. Daca nu esti la tine acasa, nu poti vota pentru primarul din alta localitate“, mai precizeaza Dan Motreanu.
de Lucian Gheorghiu
Comentarii recente